Seful Comisiei de la Venetia Gianni Buquicchio a declarat vineri la conferinta de presa de la Chisinau, la care au fost totalizate rezultatele vizitei lui in Moldova, ca modificarile la Constitutia Moldovei trebuie sa se refere, in primul rind, la alegerile Presedintelui tarii.

"Noi am studiat Constitutia Moldovei si consideram ca modificarile la ea trebuie sa se refere, in primul rind, la procesul alegerii Presedintelui tarii", - a spus Buquicchio.

Seful Comisiei de la Venetia a specificat ca "aceasta problema trebuie solutionata in exclusivitate in conformitate cu normele constitutionale, unde Comisia se va stradui sa ajute pe toate caile".

Buquicchio a expus ideea ca "in continuare politicienii moldoveni trebuie sa examineze opinia noastra si sa identifice abordarea optimala pentru solutionarea acestei probleme".

Presedintele interimar Mihai Ghimpu, care a initiat procesul de modificare a Constitutiei, insista asupra faptului ca trebuie revazute 59 de articole ale Legii Supreme a tarii.

Liderul Partidului Comunistilor din opozitie (PCRM), ex-Presedintele Moldovei Vladimir Voronin se pronunta pentru modificarea doar a unui articol din Constitutia Moldovei, care stipuleaza procedura alegerii Presedintelui, dizolvarii Parlamentului si desfasurarii alegerilor parlamentare anticipate in termene rezonabile.

Seful Comisiei de la Venetia a declarat ca, „daca va fi nevoie, noi vom reveni in Moldova si vom continua examinarea acestei chestiuni”.

„Problema creata in tara dumneavoastra este foarte delicata si noi speram ca politicienii moldoveni vor accepta dialogul intre ei”, - a spus Buquicchio.

Articolul 78 al Constitutiei RM reglementeaza alegerile sefului statului si indica ca „se considera ales candidatul, care a acumulat trei cincimi din voturile deputatilor alesi” (61 de mandate din 101 deputati). In caz de nealegere a sefului statului de doua ori consecutiv, Parlamentul de legislatura respectiva este dizolvat.

O atare situatie s-a produs cind dupa alegerile din 5 aprilie si 29 iulie anul trecut corpul de deputati n-a reusit sa acumuleze cele 61 de voturi necesare pentru a-i alege in postul de Presedinte pe Zinaida Greceanii si Marian Lupu, dar lipsa in Legea Suprema a indicatiilor, cind exact trebuie dizolvat Legislativul, i-a permis coalitiei liberal-democrate sa tergiverseze pina in ziua de astazi procesul dizolvarii Parlamentului si anuntarii datei alegerilor parlamentare anticipate.

Comisia europeana pentru democratie prin drept, creata in anul 1990, mai mult cunoscuta drept Comisia de la Venetia, este organ consultativ al Consiliului Europei in domeniul legislatiei constitutionale.

Comisia nu impune opinia sa si nu dicteaza nimic, ea doar informeaza despre inexatitati si posibile pietre submarine ori necorespunderi cu standardele patrimoniului constitutional european. Tara, care apeleaza la ea, trage de sine statator concluzii si adopta decizii.

Dupa alegerile parlamentare din 5 aprilie, in care a invins Partidul Comunistilor in frunte cu Vladimir Voronin, la Chisinau au inceput tulburari in masa. Protestatarii nemultumiti de rezultatele alegerilor au atacat sediile Parlamentului si administratiei Presedintelui la 7 aprilie, multi au venit cu drapele romanesti si solicitau unirea Moldovei cu Romania, au arborat drapelul romanesc pe cladirea administratiei Presedintelui.

Autoritatile in exercitiu au facut concesii si au recalculat rezultatele votarii, dar aceasta n-a schimbat substantial divizarea de forte in Parlament. De fapt, noua componenta a Legislativului n-a muncit mult. Fractiunile de opozitie au compromis de doua ori alegerile Presedintelui republicii si Parlamentul a fost dizolvat. Actuala componenta a Parlamentului Moldovei a fost constituita in conformitate cu rezultatele alegerilor anticipate din 29 iulie 2009.